Search

lorgean

tot ce conteaza in viata sint aparentele

triunghiul energetic capsa-eco-casting

trec pe linga capsa de cind m-am mutat in bucuresti. la un moment dat, in locul hotelului care se afla intre local si odeon era un impinge tava nonstop pe la care adesea poposeam cu gilu. pe vremea cind stateam cu gilu. in capsa nici ca am cutezat sa intru vreodata.

in ochii mei , capsa era pe vremea aceea o legenda intrupata din lecturile despre perioada pre si interbelica. apoi, cu anii, a disparut cumva din fata ochilor, a ramas doar un trotuar.

dupa ce am aflat ca de ziua internationala a poeziei un brand de cafea ofera o cafea celor care scriu, ce altceva decit o poezie, am descoperit ca unul dintre localurile inscrise in program e si capsa.

asa ca astazi am baut prima mea cafea acolo. arata maiestuos/obosit, un fel de peles al braseriilor. cafeaua a fost buna. la alte mese, mai multi pustani scrijeleau foaia alba si branduita. la alta masa, doi italieni faceau afaceri. am scris o poezie, asa, la prima mina, am citit alte citeva din wislawa, am iesit afara cu pofta sa fumez si sa ma duc la toaleta, dar nu puteam pentru ca eram programat la o ecografie.

si la ecografie a fost misto, doctorita mi-a facut o poza a rinichiului si mi-a spus “smile”. dupa ecografie am fost la un casting, trebuia sa merg preocupat si sa tresar cind niste copii imi spuneau “buna ziua!” am fost varza.

 

am sa revin! si la capsa, si la ecografie si la castinguri

welcome back

va rog sa va prezentati

spuneti-va numele, locul unde ne-am cunoscut

cit timp am petrecut impreuna

si ce-ati mai facut de atunci

pentru fiecare din voi am pregatit o cafea

pentru fiecare dintre voi am am o umbrela

sub care sa ne ascundem de uitare

dintre toate camerele care se afla in mine

aceasta este cea mai goala

e loc pentru toti

daca as avea cum sa nu mai intilnesc pe nimeni

ne-am vedea mai des

 

 

 

 

numar + 1

ieri la 9 dimineata, dupa ce-mi facusem niste analize, ma aflam in KFC-ul din romana. in afara de un nene ce parea homeless nu mai era nimeni. era placut: am consumat o chifla in care se afla un ou si o felie de brinza topita in timp ce citeam dilema. nu s-a mai intimplat nimic deosebit cu exceptia acestei conversatii pe sms cu razvan:

eu: zi un numar

el: infinit

eu: dubla curbura a infinitului* te-am batut!

el: sa-mi bag p..a!

genul acesta de glumite se intimpla intre noi (am mai scris despre asta) de cind eram colegi de generala. e o mare fericire sa stiu ca exista cineva cu care pot avea genul asta de conversatii timpite si absurde. in scoala faceam schimb de carti de leonida neamtu, in care regaseam acelasi tip de umor timpit. placerea oferita de aceasta conversatie adinca m-a tinut intr-o stare de buna-dispozitie toata ziua.

*e o carte de leonida neamtu

lorgennale@gmail.com

miile mele de cititori care cunosc limba germana vor fi incintati sa citeasca acest anunt:

Stuttgarter Wohnungen für Performance-Festival vom 24. bis 28. Mai 2017 gesucht

Haben Sie Lust eine Live-Performance zu sehen ohne Ihre Wohnung zu verlassen? Wie wäre es, wenn sich Ihr Wohnzimmer für einen Abend in eine Bühne verwandelt? Was halten Sie davon, nicht nur spannende internationale KünstlerInnen, sondern gleichzeitig auch noch Ihre NachbarInnen kennenzulernen?

Wenn Sie interessiert sind, werden Sie Gastgeber des ersten Stuttgarter Performance-Festivals lorgennale, das im Mai 2017 ausschließlich in Stuttgarter Wohnungen stattfindet!

Das Festival lorgennale bringt theatrale und künstlerische Experimente in bewohnten Raum und schafft so Verbindungen zwischen NachbarInnen und KünstlerInnen, unterschiedliche kulturelle Kontexte treffen auf die lokale Szene.

In Kooperation mit der Akademie Schloss Solitude lädt der rumänische Künstler Jean-Lorin Sterian, künstlerischer Leiter und Erfinder der lorgennale, PerformerInnen, MusikerInnen, AutorInnen und alle StuttgarterInnen ein, teilzunehmen. Die Veranstaltung findet statt im Rahmen des Schwerpunktthemas Biografien & die Produktion von Raum zum 15-jährigen Jubiläum des Programms art, science & business der Akademie Schloss Solitude.

Für mehr Informationen zum Ablauf oder wenn Sie direkt Ihre Wohnung als »Ort für hausgemachte Kultur« der lorgennale für den Zeitraum 24. bis 28. Mai 2017 für einen Abend zur Verfügung stellen möchten, schreiben Sie bitte an lorgennale@gmail.com.

lorgennale ist ein künstlerisches Konzept von Jean-Lorin Sterian.

lehamitea de cumparaturi duce in siberia

sylvain tesson e un francez care calatoreste mult si apoi scrie despre ce i se intimpla. acum sapte-opt ani a ales sa locuiasca in siberia pentre sase luni, incepind din luna februarie. nu i s-au intimplat prea multe in pustnicie, asa ca si-a descris mai mult viata interioara. si mahmurelile.

iata motivele pentru care sylvain s-a izolat intr-o cabana:

  1. vorbeam prea mult
  2. tinjeam dupa liniste
  3. prea multe intilnire, prea multe e-mailuri
  4. rivneam sa duc viata lui robinson crusoe
  5. aici am o incalzire mai buna decit in apartamentul de la paris
  6. mi-era lehamite de mersul la cumparaturi
  7. aici pot sa urlu cit vreau si sa umblu in pielea goala
  8. urasc telefonul si zgomotele de masini

conversation with a stone

I knock at the stone’s front door: “It’s only me, let me come in.

I want to enter your insides, have a look around, breathe my fill of you.”

“Go away,” says the stone.

“I’m shut tight. Even if you break me to pieces, we’ll all still be closed.

You can grind us to sand, we still won’t let you in.”

I knock at the stone’s front door. “It’s only me, let me come in.

I don’t seek refuge for eternity.

I’m not unhappy. I’m not homeless.

My world is worth returning to.

I’ll enter and exit empty-handed.

And my proof I was there will be only words, which no one will believe.”

“You shall not enter,” says the stone.

“You lack the sense of taking part.

No other sense can make up for your missing sense of taking part.

Even sight heightened to become all-seeing will do you no good without a sense of taking part.

You shall not enter, you have only a sense of what that sense should be, only its seed, imagination.”

I knock at the stone’s front door. “It’s only me, let me come in.

I haven’t got two thousand centuries, so let me come under your roof.”

“If you don’t believe me,” says the stone,

“just ask the leaf, it will tell you the same.

Ask a drop of water, it will say what the leaf has said.

And, finally, ask a hair from your own head.

I am bursting from laughter, yes, laughter, vast laughter,

although I don’t know how to laugh.”

I knock at the stone’s front door. “It’s only me, let me come in.

“I don’t have a door,” says the stone.

Wislawa Szymborska

P1040597

battlestar mintuleasa

primul loc in care am stat in bucuresti a fost  pe mintuleasa, in 1997. am dormit citeva zile la gilu, care se mutase deja de un an intr-o casa ce apartinea unei doamne foarte in virsta. era atit de batrina incit ne confunda si imi spunea cornel. nu-mi aduc aminte mai nimic din casa aia, doar ca era destul de mare si ca urcam niste trepte ca sa ajungem in camera.

chiar daca nu l-as fi citit pe eliade, bucurestiul de acum 20 de ani era magic. de atunci, tot mi-am tot propus sa ajung pe mintuleasa insa nu stiu cum s-a intimplat, dar nu s-a intimplat.

m-am inscris la biblioteca de la NEC. am descoperit ca strada plantelor da in mintuleasa, asa ca mi-am propus ca data viitoare cind mai ajung acolo sa fac o plimbare. apoi mi-am spus ca asa fac tot timpul, amin la nesfirsit actiuni si ma multumesc numai cu planurile. asa ca m-am plimbat. n-am recunoscut casa babei si nimic altceva. nu ca strada s-ar fi schimbat, dar au trecut 20 de ani si, desi fac exercitii de memorie despre persoane din viata meu, constat ca uit uit uit. mi s-a parut ca strada este mai scurta.  poate ca acum 20 de ani mergeam mai incet si mai stendhalian. pe drum m-am intersectat intii cu o fata, apoi cu doi tipi. dupa ce am ajuns in capat, chiar linga blocul cuiva despre care nu mai stiu nimic de vreo doi ani desi sintem prieteni, am facut cale intoarsa. in mod ciudat, chiar daca nu era nicio legatura evidenta intre ei, m-am intersectat din nou cu fata si apoi cu cei doi. poate ca flanau si ei ca si mine. poate statusem cindva cu toti pe mintuleasa.

cind am ajuns acasa am cazut intr-un somn adinc.

la NEC, un loc minunat de studiu, inconjurat de tomurile groase de filosofie, mi-a trecut prin minte sa ma uit un episod din battlestar galactica. in schimb, dupa ce am citit citeva pagini din the life of the mind, am scris dintr-o suflare versurile piesei starshitting pentru coloana sonora a filmului.

IMG_3663

 

azi n-am stiut ce sa fac cu mine.

am aveam de facut un drum la pentru niste acte ( imi dau sarcini in fiecare zi) si de raspuns unor mailuri. am reusit sa ma imbrac. pe urma n-am mai inteles nimic. am dormit la prinz si al lasat ziua sa se scurga. pe seara, mi-am pus cd-ul cu Heroes V si m-am jucat pina acum.

nu cred ca as fi facut fata niciunei conversatii

cred ca sint efectele unei raceli, ale discutiei de aseara cu ana si monica si ale perioada asta intermediara, in care nu-mi gasesc locul in bucuresti si viata interioara nu e intotdeauna suficient de puternica ca oblitereze golul, fie el si inchipuit.

 

img_3688

carti & filme – februarie 2017

  1. les deux anglaises et le continent (François Truffaut, 1971)
  2. the hill (Sidney lumet, 1965)
  3. demon neon (nicolas winding refn, 2016)
  4. rak ti khon kaen (apichatpong weerasethakul, 2015)
  5. john berger or the art of looking (Cordelia dvorak, 2016) doc
  6. venus in fur (roman Polanski, 2014)
  7. was tun wenn’s brent? (gregor schnitzler, 2001)
  8. lincoln (spielberg, 2012)
  9. io la conoscevo bene (antonio petrangeli, 1965)
  10. the physician (philipp stolzl, 2013)
  11. horace & pete (louis ck, 2016)
  12. le beau serge (chabrol, 1958)
  13. the battle of chile (patricio guzman, 1976) doc
  14. toni erdman (maren ade, 2016)
  15. vous n’avez encore rien vu (alain resnais, 2012)
  16. socrates (roberto rosselini, 1971)
  17. the man in the high castle – season 2

 

screenshot-2017-02-10-18-18-17

 

carti

  1. muzeul inocentei – orhan pamuk
  1. acasa – bill bryson
  1. disparitia lui richard taylor – arnaud cathrine
  1. cartea oglinzilor – e.o. chirovici

 

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑