in seara asta am mincat singur intr-un restaurant marocan. un bun prilej pentru un pic de reflectie dupa 2-3 saptamini traite intens. aseara am vazut un performance in flam, festivalul in care o sa sustin we need to talk about lorgean si m-am relaxat. se pare ca acest lecture nu-mi produce prea multe emotii. am procrastinat toata ziua, propunindu-mi sa recitesc textul si sa repet cintecul, dar n-am facut asta pina nu m-am asezat la masa de cina.  cum in fata aveam un platou de sea food, m-am oprit. incepusera sa-mi vina idei, ceea ce inseamna ca textul e viu.

azi n-am deschis o bere, n-am fumat o tigara. am dejunat cu alice, am citit un articol de spre nick cave (al citelea in toti acesti ani?), m-am plimbat prin acest cartier ciudat care e amsterdamul de nord. mi-era dor de o seara incheiata cu o carte in mina sau uitindu-ma la un serial.

intr-un mod misterios, solitude s-a transformat dintr-un sanatoriu intr-un fel de ibiza. am trait din plin aceasta perioada despre care simt ca se va incheia dupa ziua mea, desi n-as vrea sa se termine vreodata.

18641653_10103143360252657_333359826_o

Advertisements