cred ca sint in faza in care pot sa recitesc orice carte, pot sa revad orice film si sa nu ma plictisesc. pe de-o parte, dorinta de a vedea si citi cit mai mult s-a mai stins, desi pofta ramine constanta. pe de altaparte nu-mi aduc aminte mai nimic din titlurile pe care le-am parcurs cindva.

aseara m-am uitat la the secret in their eyes pe care l-am vazut cind a aparut, in 2009-2010. figura actorului principal mi-era foarte cunoscuta, pe masura ce filmul avansa plotul imi redevenea familiar, dar finalul mi-a aparut in minte abia cu un minut inaintea personajului (e o intriga politista). m-am bucurat de film  la fel ca, probabil, prima oara.

acum citesc “iazul”, o colectie de povestiri scurte de somerset maugham. de la prima povestire am realizat ca am mai citit-o, insa n-am pus-o deoparte ca sa iau o alta carte din raftul celor neatinse.  din nou, nu-mi amintesc finalul lor insa am o oarecare omniscienta placuta despre cursul povestirilor, ca atunci cind esti intr-un loc unde nu cunosti pe nimeni si vezi o figura cunoscuta careia poti sa-i spui: “te stiu de undeva”.

Advertisements