aseara m-am asezat pe o banca aflata pe malul canalului derivat din dunare care e la 2 minute de cladirea in care locuiesc. eram in tricou si pantaloni scurti ceea ce mi-a scurtat sederea. aveam la mine o bere radler si cartea “sora lui freud”. pe aleea care urmareste apa treceau tot felul de oameni, printre care si alergatori. unul dintre ei alerga intr-un mod ciudat: bratele, in loc sa-i fie lipite de corp pina la nivelul coatelor, se balanganeau undeva in dreptul capului, cum ar face cineva care ar fugi panicat dintr-o casa in flacari. mi-am spus “this must be some kind of jogging” si am ris de unul singur de propria metagluma. o chinezoaica cu sinii mari m-a privit cu relativ interes si m-am uitat si eu in urma ei. un cuplu s-a oprit in dreptul unui cos de gunoi si i-a facut o poza. n-am inteles de ce, dar si eu fac poze fara sens.
am mai ris acum citeva zile cind am primit un mail de la niste artisti care imi spuneau ca ar prefera sa ne vedem la sfirsitul saptaminii cind va ploua. apoi am citit mai departe, cautau locatii pentru un proiect si aveau nevoie de vreme frumoasa. mailul era scris fara majuscule, stil pe care l-am gasit intotdeauna confortabil.
m-am vazut cu ei vineri, inainte de plecarea in graz, au fost cei mai simpatici vienezi de pina acum. ea are peste 60, el are in jur de 50. am vorbit despre actorie si performance, concentrare, audienta si putere, rizind foarte mult.

DSCN0364

Advertisements