pe 2 noiembrie, dupa cele 2 reprezentatii din we need to talk about lorgean si incheierea ultimului proiect afcn, am zacut toata ziua. n-am fost in stare nici sa ies din casa ca sa-mi iau de mincare. m-am hranit cu piine si unt, iar seara tirziu, in loc sa beau sampanie, am prajit o jumatate de cirnat pe care l-am mincat pe ultima felie de piine.
cind ajunsesem acasa scosesem neonul de la lorgean theatre. incepind cu a doua zi am inceput sa ma apuc sa fac schimbari prin apartament. de cind l-am pus pe airbnb, am realizat ca are nevoie de un lifting.
si incepind de atunci nu m-am mai oprit. profitind ca veneau instalatorii sa-mi repare o teava din baie, le-am cerut sa mute masina de spalat in baie, in locul unui dulap in care-mi oricum hainele si nici nu tineam mare lucru.
componentele dulapului s-a risipit in toata casa (placi galbene de pal) si au adus de la sine, schimbari treptate in tot restul casei, ca intr-o opera artistica unde o interventie in contextul initial produce intr-un final alt produs.
am inceput dind cu amorsa si zugravind nisa in care se afla dulapul, unde cred ca se afla vopseaua originala de cind fusese construit blocul si nu mai vazuse lumina zilei de cel putin noua ani. azi se fac zece zile (cu exceptia ultimei duminici) de cind lucrez dupa-amiezile si noptile, pentru ca e ceva vreme de cind nu mai pot adormi mai devreme de ora 3.
am ajuns sa curat, vopsesc si bibilesc multe din colturile nestiute ale casei in care nici macar privirea mea nu va mai ajunge. intr-un fel, e ca si cum as lucra la subcontientul apartamentului.

DSCN0268

Advertisements