nu ma pot abtine sa nu transcriu o insemnare din 13 aprilie 1991, cind inca nu implinisem 16 ani:
“Ieri am tras o zbintuiala pe cinste la discoteca din Casa de cultura cu Doru si cu cei din fata blocului. Am ajuns acasa pe la ora 21.15 si am avut putin scandal. o meritam. RAP, RAP si iar RAP. O nebunie de vreo trei ore. Pacat ca nu au fost si fete prea multe. Dar e un inceput.”
coincidenta face ca rezidenta in care ma aflu acum sa se numeasca RAP. asa ca, dupa 23 de ani, RAP, RAP si iar RAP!

facts:
discoteca se numea forever young si era deschisa serile, nu si noptile. ultima piesa a dj-ului era, inevitabil – forever young, alphaville.
din 1992 am inceput sa ascult rock si sa ma pling (tot in jurnal) de muzica rap care era peste tot, la petreceri, in discoteci, la radio.
n-a fost chiar un inceput pentru iesitul cu fete. eram inca elev la un liceu de baieti, iar in cartierul in care ma mutasem de doi ani nu erau deloc fete de virsta mea

Advertisements