cuvintul locatie este unanim dispretuit de catre puritanii limbii romane.
pare exemplul preferat cind se vorbeste de anglicizarea insidioasa ce s-a intins ca o peltea peste graiurile lumii.
ceea ce ma face sa pretuiesc acest cuvint si altele ce fac limba romana vie si tulbura dictionarele.
m-as inscrie cu entuziasm moderat intr-o liga a simpatizantilor cuvintelor hulite de pretiosi.
o prietena din paris mi-a spus ca in anumite grupuri a inceput sa fie folosit misto.
e placut sa stii ca intr-o limba cu asemenea traditie a patruns un cuvint de origine tiganeasca, intrat demult in
tezaurul nostru lingvistic.
sa incheiem cu magnifica poezie a lui george sion.
pentru efect maxim sa ne imaginam ca este recitata de oana pellea:

Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Și pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românașul o iubește
Ca sufletul său,
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu.

Advertisements