e ora 3 dimineata. ma aflu intr-o rezerva de spital.
nu mai e nimeni altcineva in camera care arata decent si, cu exceptia unui frigider zumzaitor, e linistita.
pina azi-dupaamiaza, am impartit-o cu un nene care, din pacate, a refacut o scena din breaking bad, cea in care profesorul white se rade in cap din cauza chimioterapiei.
as putea sa spun ca sint norocos ca sint singur, dar poate ca din cauza asta am prea mult spatiu sa-mi desfasor gindurile.
am incercat sa adorm la 12, la 1, la 2 si la 3.
degeaba!
cum pun capul pe perna, imi aud singele pulsind: in timple, in git, in brate chiar.
la fel si inima.
de dimineata pina seara au bagat 4 perfuzii in mine si in niciuna nu se gasea ceva relaxant pentru minte (doar niste no spa pt corp). picaturile pulsind prin branula mi-au imprimat un beat care se activeaza de cum inchid ochii.
sint nervos, usor paranoic, urlu in gind la toata lumea si miine vreau sa parasesc spitalul in care cred ca am stat prea mult. IMG0134A
camera nu are geamuri.
sint aici de luni.
marti ar fi trebuit sa fiu in berlin.
e si ceva ce imi place la starea asta care nu ma caracterizeaza. aproape ca m-am admirat astazi cind m-am ratoit la o sora care se ratoise la mine mai devreme.
daca as fi sofer in trafic as iesi la bataie de cum s-ar uita la mine cineva chioris.
la 5 dimineata ma asteapta o analiza pe care o consider inutila.
asta e unul dintre motivele din cauza caruia nu pot sa adorm.

am de gind sa ies din spital imediat de cum aflu rezultatele analizei. l-am anuntat pe doctor ca vreau sa plec de astazi si m-a ignorat. abia astept sa-l intilnesc dimineata cind insa, probabil, voi fi rupt de oboseala si starea de surescitare si nervi se va fi estompat. deocamdata imi imaginez ca ma rafuiesc cu toti cei care n-am apucat sa le spun ce simteam ca am de spus si-mi downloadez ultimele episoade din breaking bad.
pina la 5 dim mai am o ora si 100 de minute.
am intrat in spital cu colica renala, direct la urgente.

Advertisements