DSCN1749

daca simbata trecuta am fost la un workshop de supravietuire in padurea baneasa, despre care, daca n-am scris imediat dupa, ma indoiesc ca o sa o mai fac vreodata, simbata asta am ajuns la muzeul colectiilor.
aflasem de pe net ca s-a deschis recent si, intrucit se afla la zece minute de casa, m-am hotarit sa-l vizitez.
cind am iesit din bloc, sarind gratios peste ciinii despre care povesteam intr-o postare anterioara, era aproape patru dupa-amiaza. nu stiu de ce, dar simt nevoie sa precizez acest lucru.

m-am dus singur. nu mi s-a parut niciodata ca muzeul e ca un loc in care sa mergi cu cineva, eventual umar la umar, de la o lucrare la alta. am intrat cu legitimatia de presa, desi orice ramasita de jurnalist de mine a fost desertata de multa vreme.
altfel, un bilet costa 15 lei.

la intrare am primit o harta de la o fata foarte amabila. purta o uniforma care, desi noua, avea ceva comunist.
dar poate ca asociez eu aiurea.

cum am urcat la etajul 1 am facut dreapta. de la workshop-ul de supravietuire am aflat ca pasul drept e mai mare decit cel sting asa ca, daca mergem liber, la un moment dat ne vom invirti in cerc.
in prima sala am dat de un cunoscut. ceva ma incolo, mi-am auzit numele strigat de un prieten. pe un culoar, m-am intersectat pentru prima oara cu un tip. pe urma, l-am intilnit de trei patru ori in diferite sali: ba dadeam peste el, ba dadea el peste mine. cu dumnealui as fi putut impartasi eventualul chatarsis.

cu exceptia exponatelor, totul e nou, ceea ce iti da o impresie un pic ciudata. eu am simtit nevoia de un pic de praf, ponoseala, ciobituri.

intrucit nu rezist mai mult de doua ore intr-un muzeu, am vizitat doar primul etaj, unde se afla foarte multa pictura romaneasca, dar si piese de mobilier vechi, argintarii, sticlarie si tapiserii. in mod cert, prefer sa ma uit la obiecte decit la tablouri, iar autorii romani nu sint mai cup of tea (mai putin baba).
tone de naturi moarte, taranci, balcic, paris, venetia.

la un moment dat, am zarit o placuta pe care scria ceva ce m-a facut sa tresar intrucit in minte mi s-a format imediat un nume cunoscut. m-am apropiat cu emotie si am citit numele pictorului.
era jean al. steriade.
am simpatizat imediat cu opera sa.

Advertisements