unul dintre motivele pentru care ma bucur ca traiesc in bucuresti e existenta magazinelor non-stop. in putine locuri din lume iti poti cumpara bere, tigari sau ceva de mincare la ore mici. am iesit, in slapi si maieu, ca un cocalar simandicos si mi-am cumparat primul pachet de tigari din 2013 ( posibil si 2012). chioscurile de la sala palatului ofera un bogat sortiment de pachete. de obicei sint un fumator de petrecere, nu conteaza prea mult ce inhalez. am ales un LM albastru, pentru ca pachetul arata cit de cit ca pe vremea cind cumparam tigari si mai toate brandurile aveau si variante necartonate. imi aduc aminte cu drag de pachetele de winchester strivite in buzunarul din spate al blugilor ce se umplea de tutun. le fumam asa strivite, aproape plate.

am fumat trei tigari, una dupa alta. chiar daca as fi vrut amarnic sa fiu in alta parte in momentul ala, faptul ca ma aflam intr-un cadru familiar imi dadea un sentiment de siguranta si, acelasi timp, simteam implacabilitatea lui: oricit as calatori, ma voi intoarce la sipotul fintinilor. pe o banca de alaturi, doua femei sporovaiau cu voce tare despre alti oameni. la un moment dat, a trecut un cuplu care, dupa nivelul conversatiei, erau la prima sau la primele intilniri. el a intrebat-o: care este cel mai de groaza film pe care l-ai vazut? se tineau de mina. au fost urmati de un grup de cocalari adolescenti, de ambele genuri, care ascultau manele la telefon. cam atit.P1040611

Advertisements